Prezentare
Asezare Geografica
PREZENTARE
Poziţionarea geografică: comuna este situată în partea de nord a judeţului, la graniţa cu judeţul Arad. Este situată într-o zonă de dealuri, fiind străbătută de pârâul Chizdia. Suprafaţa totală a comunei este de 10317 ha. Distanţa faţă de oraşele cele mai importante din jur este de: 50 km faţă de Timişoara, 40 km faţă de Lugoj, 29 km faţă de Lipova;
Componenţa: comuna este alcătuită din satele Brestovăţ, Coşarii, Hodoş, Lucareţ şi Teş;
Populaţia: comuna are un număr de 861 de locuitori;
Căi de acces: în comună se ajunge pe drumul judeţean DJ 572, sau pe cale ferată;
Infrastructura:
- - lungimea totală a drumurilor din comună este de 31 km. Din acestea 5 km sunt asfaltaţi, 25 km pietruiţi şi 2 km de pământ. Traficul este de 50 tiruri / zi şi 50 automobile / zi;
- - serviciile de comunicare sunt asigurate de 70 posturi de telefonie fixă şi acces la servicii de telefonie mobilă pe întreaga suprafaţă;
- - există acoperire integrală pentru reţeaua de energie electrică;
- - există 2 centrale pe gaze naturale, şi 329 centrale pe combustibil solid prin sobe şi teracote, care asigură confortul termic al locuitorilor;
- - nu există reţea de alimentare cu apă şi nici reţea pentru gaze naturale;
- - nu există reţea de canalizare sau staţii de epurare a apei.
Localitatea Brestovăţ a fost atestată din anul 1440. În satele comunei au trăit de-a lungul timpului populaţie română, maghiară, slovacă, muntenegreană. Au existat valuri de migrare de-a lungul timpului, iar în plan social perioada comunistă a dus la mutaţii importante mai ales datorită trecerii la CAp a terenurilor populaţiei. În perioada post revoluţie, dezvoltarea comunei s-a făcut prin: dezvoltarea infrastructurii locale (telefonie, drumuri) dar şi prin redeschiderea unei cariere de piatră şi organizarea de ferme familiale şi de societăţi agricole cu capital privat. De asemenea, din anul 1950 până în 1990 populaţia a migrat în Timişoara, un fenomen compensator având loc între anii 1965-1975 când în comunitate migrează slovaci veniţi din judeţul Sălaj.
Din punct de vedere al cadrului natural, nu se manifestă forme de poluare şi nu există riscuri de dezastre naturale.