WALTERS Invest - Timis

PREZENTARE

Poziţionare geografică: Oraşul Făget este situat în partea de est a judeţului Timis, la 37 km distanţă de Lugoj şi 68 km distanţă de Deva;

Componenţa: Făget – centru administrativ, Bichigi, Povergina, Bunea Mare, Colinia Mică, Begheiu Mic, Băteşti, Brăneşti, Jupâneşti şi Temereşti;

Căi de acces: DN 68A, DJ 681, DJ 105, DJ 612;

Suprafaţa: 15086 ha;

Datorită aşezării sale la întretăierea drumurilor comerciale ce făceau legătura cu Valea Mureşului şi zona Pădurenilor, Făgetul a devenit în sec. al XVIII-lea un important centru administrativ, economic şi cultural. Amintit încă din 1607 ca reşedinţă a districtului cu acelaşi nume, district ce cuprindea 42 de aşezări umane, Făgetul a fost de-a lungul anilor reşedinţă de cerc, plasă, raion sau comună. Exista la Făget, încă din 1720, o moară, din 1723, un joagăr imperial şi o manufactură de pături, cea dintâi manufactură de pături de pe teritoriul ţării noastre şi una din primele întreprinderi manufacturiere înfiinţate de stat în Banat. Făgetul avea de asemenea încă din acest secol dreptul de a organiza 8 târguri anuale, oficiu poştal şi de vamă, un han cu 8 camere, o şcoală românească şi una germană, protopopiat ortodox etc. După 1990 s-au reînfiinţat instituţii reprezentative: liceu, judecătorie, circumscripţie financiară, filiale de bănci, au reapărut publicaţii locale şi cărţi de autor. Ridicarea la rang de oraş, la 15 iulie 1994, a creat premisele unei evoluţii rapide.

Făgetul localitate cu nume de arbore falnic, străveche vatră de cultură şi civilizaţie românească, este situat în depresiunea cu acelaşi nume, în estul judeţului Timiş, la poalele munţilor Poiana Ruscăi.

Făgetul s-a impus în spaţiul socio-cultural bănăţean ca o entitate aparte, fiind centrul unei zone bine definite, considerate pe bună dreptate o adevărată Bucovină a Banatului, nu numai prin etimologie toponimică, dar şi prin sinonimia bogăţiilor folclorice şi etnografice păstrate nealterate timp de secole.

Atestat relativ târziu de memoria documentelor scrise comparativ cu alte aşezări din zonă – Făgetul a atras repede atenţia istoricilor, călătorilor străini sau români, personalităţilor politice şi culturale care au luat contact nemijlocit cu realităţile locurilor. El a fost amintit de Bel Matyas la 1777, ca un „oraş vechi şi vestit, putere de primă importanţă (castrum nobile)”, de cel mai important cronicar al Banatului, Nicolae Stoica de Haţeg, de istoricii Pesty Frigyes, Patriciu Dragalina, Gheorghe Popovici, I. Lotreanu, de călătorii străini Evlia Celebi, Johann Lehmann, Domenico Sestini, de numeroase personalităţi politice şi culturale româneşti.

Cetatea Făgetului atestată documentar la 1548 a constituit, timp de peste 150 de ani, obiectul unor aprige confruntări între români, turci şi austrieci, lucru confirmat şi de săpăturile arheologice efectuate începând cu vara anului 1987. Paralel cu cetatea militară a evoluat şi aşezarea civilă, devenind într-o perioadă relativ scurtă de timp, cea mai importantă localitate din zonă.

Fiind aşezat la graniţa dintre Banat şi Ardeal, Făgetul a fost şi locul unor importante frământări politice: „războiul curuţilor” (1703-1711), răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (1784) şi bineînţeles Revoluţia de la 1848-1849.

La Făget au avut loc 3 întâlniri între Eftimie Murgu şi Iosif Bemm şi tot aici s-a consumat o ultimă încercare de colaborare dintre revoluţia română şi cea maghiară, preconizându-se venirea lui Avram Iancu cu trupele sale în această zonă.

În epoca modernă se constată atât o creştere demografică cât şi o modificare a structurii etnice prin colonizarea a 47 de familii de germani şi aproape 1000 de maghiari ce vor constitui două cartiere distincte: partea germană şi partea maghiară. Tot acum se vor stabili în Făget şi peste 250 de evrei. În ciuda unor divergenţe inevitabile, făgeţenii, indiferent de etnie, se vor influenţa in mod reciproc reuşind să devină un model multietnic şi pluricultural.Peste ani Fagetul va deveni si un loc al ecumenismului unde locuitori de confesiuni diferite participa cu evlavie la manifestarile religioase organizate de cele 7 biserici din localitate.

În această perioadă Făgetul s-a dezvoltat şi din punct de vedere edilitar, social, economic şi cultural fiind unul din pilonii de susţinere ai focarului de românism din Banat, în jurul căruia graiul, ca şi cântecul românesc s-au păstrat nealterate. De-a lungul anilor, s-au creat aici diferite asociaţii şi societăţi bancare şi culturale, cercuri şi reuniuni de lectură, formaţii corale şi de valorificare a obiceiurilor tradiţionale, care, prin înfiinţarea de biblioteci, organizarea de şezători, spectacole şi-au adus o contribuţie deosebită la menţinerea conştiinţei naţionale şi pregătirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.Printre cei 1228 de delegaţi care au votat la Alba Iulia unirea Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-au aflat şi făgeţenii Sebastian Olariu, George Gârda, Victor Feneşiu, Dănilă Iliţescu şi Vasile Iancu.

În perioada interbelică, cu sprijinul senatorului Victor Feneşiu s-a electrificat localitatea şi s-au realizat importante lucrări edilitare: podul de peste râul Bega ce făcea legătura între Banat şi Ardeal, s-au canalizat străzile principale, s-a reabilitat şoseaua judeţeană, s-a construit o grădiniţă, o infirmerie şi un dispensar comunal, s-a modernizat hotelul Dacia, s-au ridicat monumente în memoria eroilor făgeţeni, etc.

Făgetul era reşedinţa celei mai mari plăşi din judeţul Severin, fiind una dintre cele mai reprezentative comune a Banatului. Existau la Făget instituţii ce-i confereau un caracter urban: pretură, primărie, şcoală, judecătorie, gară C.F.R., post de jandarmi, percepţie, ocol silvic şi agricol, oficiul poştal şi telegrafic, notariat public, circumscripţie sanitară şi veterinară, farmacie, cinematograf, 3 bănci, 3 restaurante etc.

Au funcţionat aici mici tipografii, s-au editat publicaţii româneşti şi maghiare cu un conţinut foarte variat, s-au organizat concursuri şi manifestări culturale ce au stimulat spiritul creator. Această intensă trăire spirituală nu era posibilă fără contribuţia uneori decisivă a unor oameni de cultură sau sprijinitori ai culturii: Dionisie Păscuţiu, Traian Unipan, Sebastian Olariu, George Gârda, Victor Feneşiu, Bujor Iancu, Axente Braşovan, Vasile Colceag etc.

Regimul comunist impus prin forţa tancurilor sovietice a oprit această evoluţie. Ţăranii înstăriţi ce aveau cultul muncii şi dragoste faţă de pământ au fost declaraţi chiaburi, meseriaşi din generaţie în generaţie, proprietari de magazine şi prăvălii, intelectuali integrii şi valoroşi au fost etichetaţi drept duşmani ai poporului, târâţi în procese, condamnaţi şi umiliţi. Rând pe rând toate asociaţiile şi societăţile culturale profesionale şi bancare au fost desfiinţate.

După anii 1960, prin efortul generos al locuitorilor harnici şi mândri de această hărnicie, dar şi prin iniţiativa unor oameni cu funcţii de decizie, Făgetul şi-a schimbat înfăţişarea. S-au ridicat case noi, etajate, blocuri cu zeci de apartamente, s-au construit edificii noi pentru: şcoală, casa de cultură, întreprinderi agricole şi industriale, cooperaţie transporturi, agrement, etc. Importante realizări s-au obţinut şi în planul vieţii spirituale prin infiintarea unui prestigios liceu de cultura generala cat si prin numeroasele initiative de pastrare si valorificare a bogatiilor folclorice si etnografice din zona.

În ciuda acestor realizări evidente, ce i-au conferit Făgetului un loc de primă importanţă în cadrul comunelor bănăţene, s-a stagnat evoluţia sa firească. De aceea înlăturarea regimului totalitar în decembrie 1989 a trezit şi în rândul făgeţenilor sentimente de bucurie şi speranţă.

Pitoreasca zonă a Făgetului oferă multiple posibilităţi de odihnă şi agrement în orice anotimp, datorită verilor călduroase, toamnelor lungi şi senine, iernilor blânde şi de multe ori albe. Drumeţia, pescuitul, vânătoarea sunt doar câteva dintre activităţile la care îndeamnă măreţia monumentelor naturii, splendoarea şi bogăţia pădurilor şi a apelor.

Situată într-o pitorească regiune de contact a dealurilor cu zonele montane bogat împădurite şi cu peisaje de o rară frumuseţe, precum şi cu zona întinsă a câmpiei, ea şi-a conturat de-a lungul istoriei sale trăsături şi caracteristici proprii în aspectele de bază ale culturii materiale şi spirituale.

Trecând prin Făget semnalăm pe terasa inferioară a râului Bega, la marginea de nord a localităţii, urmele unei fortificaţii medievale atestate la 1548. Cetatea este parţial cercetată şi restaurată.

La 700 m de DN 2209, pe traseul Făget - comuna Margina se află “Pajiştea cu narcise” din satul Băteşti, arondat oraşului Făget, declarată arie protejată prin Legea 5/ 6 mai 2000, privind planul de amenajare a teritoriului naţional. 10 ha din suprafaţă se află pe teritoriul oraşului Făget, iar celelalte 10 ha sunt pe raza comunei Margina.

Itinerar Faget - Bunea mare

Reţine atenţia biserica de lemn, monument istoric din Povergina. Construită în 1782 în stil baroc, biserica are o linie elegantă, fiind considerată ca una dintre cele mai caracteristice biserici de lemn din Banat.

Itinerar Faget-Batesti-Jupanesti

Pe acest intinerar se pot vedea bisericile de lemn din Băteşti (cea mai veche din zonă, sec.XVI) şi Jupîneşti. Tot la Jupîneşti se organizează în fiecare an sărbătoarea "Vatră de olari", localitatea fiind singurul loc din judeţul Timiş unde se mai practică olăritul.

Căi de acces: rutier - DN 68 A; 33,7 Km dist. faţă de Lugoj

97.6 km faţă deTimişoara

68 km faţă de Deva

Pe apă: nu există

Aeroport: 100 km –aeroport Timişoara

Feroviar: Linia 212 Lugoj – Făget – Ilia

Graniţă: Făget-Moraviţa 120 Km, Făget-Nadlac 140 Km, Făget-Curtici 115 km

Intrare pe autostradă: Nu există

Reţea apă canal

Total km conducte: 17,5Km

% din localitate e alimentată cu apă şi canal:100% - apă, 60% - canal

Se efectuează periodic analize de laborator şi se execută curaţirea reţelelor de apă.

Staţia de epurare - o capacitate de pompare de 12 l/s, funcţionează pe treaptă mecanică, treapta biologica fiind in curs de modernizare. S-a întocmit programul de etapizare pentru retehnologizarea staţiei de epurare existente şi extinderea reţelei apă-canal.

Terenuri pe sate aferente construcţiei unei staţii de epurare

Alocate din paşunea comunală şi din domeniul privat al oraşului
Cişmele stradale înainte de `89 - 12

Cişmele stradale după `89 - 5

SPF – reabilitarea reţelei alimentării cu apă-canal a oraşului

- retehnologizarea staţiei de epurare a oraşului

- înfiinţarea reţelei de distribuţie gaze naturale în oraş

- reabilitarea bloc locuinţe sociale în oraşul Făget pe strada Gladnei, nr. 1

Numărul de foraje:5

Total km canale+canalizare: 9.5 Km

Fose septice cu aviz de la mediu (detaliere) – nu exista

Electricitate

Total reţea – 24,8 km

Stare stâlpi (max 30 ani) – buna – 20 ani

Taxă pt stâlpi pe domeniul public – 10 RON/ luna/stalp
Detaliere posibilităţii de extindere reţea electrică

Posibilitate de extindere spre Colonia Mica – în zona industrială, la 1,5 km de oraşul Făget

Gaz – nu există racordare la reţeaua de gaz metan în oraşul Făget

        La câţi km e magistrala - 32 km
      Invesţie în conducte: 6,50000 RON

     Telefonie

Nr. abonaţi telefonie fixă – 712 Faget, 145 sate Faget

Telefonie mobilă: Zapp,Connex, Orange - aşezare relee de distribuţie în partea de nord a oraşului la 0.5 Km

Zapp, Cosmorom - aşezare relee de distribuţie în partea centrală a oraşului

Televiziune prin cablu

Nr. Abonaţi – 853 de abonaţi în oraşul Făget, 394 de abonaţi în satele arondate Făgetului

Internetul

Câţi la sută sunt utilizatori din abonaţii de tefelonie fixă:- 226 în Faget, 28 pe sate

Concepţia D-lui Primar despre internet

„În România Internetul a pătruns relativ încet, multă vreme fiind considerat un lux inutil. Chiar şi acum, pentru uz personal, mai ales datorita costurilor foarte mari ale serviciilor telefonice, este destul de puţin utilizat. Dacă din punct de vedere al infrastructurii lucrurile au avansat destul de mult, din punct de vedere al resurselor informatice disponibile evoluţia este greoaie.

Dacă majoritatea companiilor şi chiar unele structuri administrative au înţeles că prezenţa în Internet este foarte importantă, încă nu există resurse şi depozite informaţionale româneşti semnificative.

În contextul internaţional actual de afaceri, academic şi tehnologic, fenomene ca globalizarea şi liberalizarea accesului la informaţie potenţate de dinamica şi nivelul de performanţă al dezvoltărilor în domeniul comunicaţiilor şi al calculatoarelor, sunt deja lucruri comune. Dincolo de graniţe, în restul omenirii (cel putin în acel rest către care ne orientăm) Internetul a devenit deja cea mai comodă sursă de informaţie. »

Săli de informatică în şcoli – Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget dispune de un număr de două cabinete de informatica dotate cu 20 şi 25 de computere poze

Site de prezentare a oraşului: www.e-primarii.ro/faget.html; www.online.ro/faget

Benzinarii

Doua benzinarii, „Benzoil” situată la intrarea dinspre municipiul Lugoj şi „Lukoil” situată la intrarea dinspre municipiul Deva

Blocuri noi- descriere: exista două blocuri pentru locuinţe de tineri, unul în stare finală, repartizat şi unul în stare de construcţie(an începere 2002, an finalizare 2006)