Judeţul Cluj este aşezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba şi Bihor.

Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Judeţul este unul de podiş şi de munte. Circa o treime din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii Apuseni, cu înălţimi de până la 1.800 de metri, localizaţi în partea sud-vestică a judeţului. Restul suprafeţei este format în principal din dealuri şi văi ale Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei.Din punct de vedere administrativ judeţul are 5 municipii: Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla; un oraş: Huedin, şi 75 comune: Aghireşu, Aiton, Aluniş, Apahida, Aşchileu Mare, Baciu, Băişoara, Beliş, Bobâlna, Bonţida, Borşa, Buza, Căianu, Călăţele, Cămăraşu, Căpuşu Mare, Căşeiu, Cătina, Câţcău, Ceanu Mare, Chinteni, Chiuieşti, Ciucea, Ciurila, Cojocna, Corneşti, Cuzdrioara, Dăbâca, Feleacu, Fizeşu Gherlii, Floreşti, Frata, Gârbău, Geaca, Gilău, Iara, Iclod, Izvoru Crişului, Jichişu de Jos, Jucu, Luna, Măguri-Răcătău, Mănăstireni, Mărgău, Mărişel, Mica, Mihai Viteazu, Mintiu Gherlii, Mociu, Moldoveneşti, Nicula, Negreni, Pălatca, Panticeu, Petreştii de Jos, Ploscoş, Poieni, Recea-Cristur, Săcuieu, Sănduleşti, Săvădisla, Sânncraiu, Sânmartin, Sânpaul, Someşeni, Sic, Suatu, Tritenii de Jos, Tureni, Ţaga, Unguraş, Vad, Valea Ierii, Viişoara, Vultureni.

La 1 iulie 2003 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin (48,5%) şi 352702 de sex feminin ( 51,5% ).

Populaţia în vîrstă de muncă (16-62 ani bărbaţi şi 16-57 ani femei  cît şi alte categorii aferente) la 1 ianuarie 2004 era de 431800 persoane ( 51,7% fiind bărbaţi ); din total, 299700 persoane constituiau populaţia civilă ocupată.

AGRICULTURĂ

Condiţiile specifice au favorizat dezvoltarea agriculturii - a doua ramură ca pondere în economia judeţului - în cadrul acesteia un rol important revenind zootehniei. Efectivul total de animale înregistrat în anul 2004 a fost de 83501 bovine, 220338 capete porcine, 327773 capete ovine. 
Pe terenurile în pantă pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu pomi fructiferi valoroşi, îndeosebi în partea centrală, de nord şi nord-est a judeţului, pe dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Căşei, Cîţcău, Mica etc.

Pentru anul 2004 suprafaţa de teren cultivată cu principalele culturi a fost de 146316 ha, din care cereale s-au cultivat pe 110375 ha, porumb pe 54598 ha, cartofi pe 11114 ha.

INDUSTRIE

Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse naturale.

Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţîna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Cîmpia Transilvaniei.

Pe lîngă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în perimetrul localităţilor Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara, granite în masivul Muntele Mare, calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor (var, ciment), exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior.

În structura activităţilor economice, locul preponderent îl ocupă industria  prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Este ilustrativ de menţionat că peste 25,1 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară activitatea în subramurile industriale.

TURISM

Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc.

Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate:

Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului.