RO EN HU DE

PREZENTARE

Prezentare generală

În extremitatea estică a judeţului Bihor, între Munţii Plopişului (la nord) şi dealurile piemontane ale Munţilor Pădurea Craiului (la sud şi est) se întinde comuna Borod.  Situată în depresiunea Vad Borod, o unitate cu relief de câmpie montană, aşezarea este străbătută de râul Borod, afluent de dreapta al Crişului Repede. Comuna este situată la 60 de km de Oradea, reşedinţa de judeţ, şi se învecinează cu localităţile Auşeu şi Vadu Crişului la vest, Bratca şi Şuncuiuş la sud, la nord şi est fiind mărginită de judeţul Sălaj. Cu o suprafaţă totală de 10.562 ha, comuna are în componenţă şase sate: Borod, centrul administrativ, Borozel, Cetea, Corniţel, Şerani şi Valea Mare de Criş.

Date istorice

Aparținând de domeniul cetății Șinteu, până la 1660, așezarea a fost reşedinţa voievodală a districtului Borod. Satul Borod a fost menţionat pentru prima dată în “Registrul pentru zeciuieli” al Episcopiei Catolice din Oradea pe timpul Regelui Andrei al III-lea (1290-1301), sub numele de Magiarbarod (1291). În 1692 apare consemnat ca Nagy Barod şi mai târziu ca Borodul Mare, parte a raionului Aleșd din regiunea Crișana.

Populaţie

În Borod îşi au reşedinţa 4154 de persoane, dintre care 50% formează populaţia aptă de muncă. Cei mai mulţi dintre locuitori (peste 80%) sunt români, minorităţile fiind reprezentate de slovaci, romi şi maghiari.

Căi de acces

Principala cale de acces rutier este reprezentată de Drumul Naţional 1 (E60), care traversează cumuna, iar accesul la transportul feroviar este asigurat de Gara Borod.