Notice: Undefined index: LANG in /home/svscitym/domains/primariaonline.ro/public_html/prim/init.inc.php on line 61 Notice: Undefined index: in /home/svscitym/domains/primariaonline.ro/public_html/prim/init.inc.php on line 62 Primariaonline.ro - Portalul primariilor din Romania - Oportunitati de investitii, Stiri europene

Navigare rapida pe judete

Urmareste ultimele primarii inscrise

Loc. Stangaceaua - Jud. Mehedinti
Loc. Grozesti - Jud. Mehedinti
Loc. Barbatesti - Jud. Gorj
Loc. Vladimir - Jud. Gorj
Loc. Aninoasa - Jud. Gorj
Loc. Turburea - Jud. Gorj
Loc. Stoina - Jud. Gorj
Loc. Danciulesti - Jud. Gorj
Loc. Tantareni - Jud. Gorj
Loc. Stejari - Jud. Gorj
Loc. Cruset - Jud. Gorj
Loc. Goicea - Jud. Dolj
Loc. Bistret - Jud. Dolj
Loc. Birca - Jud. Dolj
Loc. Urzicuta - Jud. Dolj
Loc. Giurgita - Jud. Dolj
Loc. Tuglui - Jud. Dolj
Loc. Cerat - Jud. Dolj
Loc. Calopar - Jud. Dolj
Loc. Malu Mare - Jud. Dolj
Loc. Draghiceni - Jud. Olt
Loc. Radovan - Jud. Dolj
Loc. Vartop - Jud. Dolj
Loc. Bucovat - Jud. Dolj
Loc. Gangiova - Jud. Dolj
Loc. Intorsura - Jud. Dolj
Loc. Varvoru de Jos - Jud. Dolj
Loc. Silistea Crucii - Jud. Dolj
Loc. Vela - Jud. Dolj
Loc. Brastavatu - Jud. Olt
Loc. Orlea - Jud. Olt
Loc. Coteana - Jud. Olt
Loc. Otesani - Jud. Valcea
Loc. Dragoesti - Jud. Valcea
Loc. Gircov - Jud. Olt
Loc. Deveselu - Jud. Olt
Loc. Vadastrita - Jud. Olt
Loc. Stefan cel Mare - Jud. Olt
Loc. Radomiresti - Jud. Olt
Loc. Grojdibodu - Jud. Olt
Loc. Draganesti de Olt - Jud. Olt
Loc. Sopot - Jud. Dolj
Loc. Secu - Jud. Dolj
Loc. Melinesti - Jud. Dolj
Loc. Goiesti - Jud. Dolj
Loc. Dragotesti - Jud. Dolj
Loc. Bralostita - Jud. Dolj
Loc. Simnicu de Sus - Jud. Dolj
Loc. Scaiesti - Jud. Dolj
Loc. Farcas - Jud. Dolj
Loc. Grecesti - Jud. Dolj
Loc. Cernatesti - Jud. Dolj
Loc. Argetoaia - Jud. Dolj
Loc. Voineasa - Jud. Olt
Loc. Ganeasa - Jud. Olt
Loc. Gradinari - Jud. Olt
Loc. Dobretu - Jud. Olt
Loc. Carlogani - Jud. Olt
Loc. Barza - Jud. Olt
Loc. Stoicanesti - Jud. Olt
parteneri primariaonline
partener primariaonline

Partneriate public private

Definitie

Conceptul de parteneriat public-privat exprima o modalitate de cooperare intre autoritatea publica si sectorul privat, respectiv organizatii neguvernamentale, asociatii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru furnizarea unor servicii publice de calitate. In mod fundamental, parteneriatul public-privat asigura serviciul public in totalitate sau partial, in functie de fondurile private atrase si face apel la know-how-ul sectorului privat. Cooperarea dintre sectorul public si cel privat poate lua forme diverse, de la simpla relatie dintre cumparatorul si vanzatorul unui bun la companii mixte cu structura complexa. Este de semnalat si faptul ca interdependente complexe guverneaza si relatiile din interiorul sectorului public, conectate la dezvoltarile serviciilor publice.

Un PPP este in principal o tranzactie care transfera responsabilitatea generala pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei investitii cu scop comercial catre o companie privata, in timp ce autoritatea publica competenta isi pastreaza responsabilitatea politica, devenind partener la profit si pierderi, putand fi incluse aici structuri precum contractele de asociere in participatiune, contractele de inchiriere, contractele de leasing, contractele de joint-venture, contracte de proiectare si constructie etc.

Schematic, structura unui contract PPP este prezentata in figura urmatoare:

 

2. Delimitarea conceptului de PPP la nivelul practicii internationale

Termenul de parteneriat public-privat (PPP) nu este definit la nivel comunitar (in acquis). In general, termenul se refera la forme de cooperare intre autoritatile publice si mediul privat in vederea proiectarii, finantarii, constructiei, reabilitarii, operarii si intretinerii infrastructurii pentru furnizarea unui serviciu.
Totodata, nu exista inca o singura definitie sau model de PPP , care sa fie unanim acceptate la nivel international.
Totusi, pot fi evidentiate anumite caracteristici comune proiectelor de parteneriat public-privat (PPP):
Contractul intre partea publica si cea privata pentru dezvoltarea si managementul  infrastructurii;

Impartirea riscurilor intre cei doi parteneri - riscul se aloca partii care are capacitatea sa il gestioneze cel mai bine si astfel sa minimizeze costurile aferente acestuia;

Nevoia de a utiliza managementul si experienta sectorului privat;

PPP este o notiune umbrela care acopera o varietate de tipuri de activitati economice si este intr-o evolutie continua

„PPP” este un parteneriat intre sectorul public si cel privat cu scopul de a furniza un proiect sau un serviciu asigurat in mod obisnuit de sectorul public. PPP imbraca o varietate de forme, dar esenta unui proiect de succes este ideea ca prin folosirea competentelor sectorului privat si prin alocarea riscurilor catre partenerul capabil sa le gestioneze cel mai bine se eficientizeaza folosirea banilor publici (Value for Money);

Un PPP este un parteneriat intre sectorul public si privat cu scopul de a furniza un proiect sau serviciu asigurat in mod traditional de sectorul public. „PPP” ilustreaza cel mai bine modul in care atat sectorul public cat si cel privat au anumite avantaje in raport cu celalalt in performanta indeplinirii unor anumite sarcini/obiective, permitand fiecarui sector sa actioneze cat mai eficient, serviciile publice si infrastructura putand fi astfel asigurate in modul cel mai eficient si economic

„PPP” este un termen generic pentru relatiile create intre sectorul public si cel privat adesea cu scopul de a include resursele sectorului privat si/sau expertiza cu scopul de a ajuta la asigurarea de bunuri si servicii ale sectorului public. Termenul de „PPP” este folosit pentru a descrie o larga varietate de aranjamente de la un parteneriat strategic, larg, informal la contracte de servicii de tip DBFO si companii joint-venture;

PPP aduce impreuna, pentru beneficiul reciproc, un organism public si o companie privata intr-un joint-venture pe termen lung pentru furnizarea unor servicii publice de inalta calitate. Atragand tot ce este mai bun din sectoarele public si privat, PPP-urile asigura resurse suplimentare pentru reorientarea investitiilor in diferitele ramuri ale sectorului public si managementul eficient al investitiei. Principala distinctie dintre PPP-uri si schemele de privatizare alternativa este ca sectorul public joaca un rol principal ca si cumparator de servicii. In timp ce in cazul privatizarii (utilitatilor publice), clientii operatorului privat sunt utilizatori privati, in cazul construirii infrastructurii printr-un PPP, guvernul plateste pentru serviciile furnizate si are o influenta majora in specificarea rezultatelor si controlul calitatii serviciilor furnizate de partenerul privat sectorului public;

Pe de alta parte, deosebirea dintre PPP-uri si modelul achizitiei publice traditionale o reprezinta transferul riscurilor de constructie, operare si finantare catre sectorul privat.


3. Conceptul de PPP in legislatia nationala din Romania
In contextul angajamentelor asumate de Romania in procesul de aderare la Uniunea Europeana in cadrul Capitolului 1 "Libera circulatie a marfurilor", respectiv Capitolul 21 „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale” precum si al recomandarilor Comisiei Europene, a fost adoptat un nou cadru legislativ in domeniul achizitiilor publice, Concesiunilor de lucrari publice si a Concesiunilor de servicii, cu scopul declarat de a:
promova concurenta intre operatorii economici;
garanta tratamentul egal si nediscriminatoriu intre operatorii economici;
asigura transparenta si integritatea procesului de achizitie publica;
asigura utilizarea eficienta a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire.


Prin noua reglementare s-a ales inlocuirea notiunii de „parteneriat public-privat” (denumit in continuare PPP) cu cele de „concesiune de lucrari publice” si „concesiune de servicii”, ca forme particulare ale acestui concept, definite mult mai concret la nivelul acquis-ului comunitar  (Directivele 17/2004/EC si 18/2004/EC), dar care nu acopera toate modalitatile de realizare a unui parteneriat intre o entitate publica si una privata.

Cadrul legal relevant referitor la Contractele de concesiune de lucrari publice si servicii :
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, 

Hotararea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. 

Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Ordinul ministrului finantelor publice si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr.1517/9574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania.


In prezent, legislatia nationala aflata in vigoare este armonizata cu prevederile acquis-ului comunitar in domeniu:
Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de produse si de servicii

Directiva 89/665/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 decembrie1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind caile de atac fata de atribuirea contractelor de achizitii publice de produse si a contractelor publice de lucrari

Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achizitii publice ale entitatilor care desfasoara activitati in sectoarele apei, energiei, transporturilor si telecomunicatiilor

Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE si 92/13/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitii publice

Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunturilor in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice in conformitate cu Directivele 2004/17/CE si 2004/18/CE ale Parlamentului European si Consiliului.


In functie de obiectivele urmarite de autoritatea contractanta la momentul lansarii proiectului de concesiune, se disting doua tipuri de contracte:
contract de concesiune de lucrari publice - contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite;

contract de concesiune de servicii - contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de servicii, cu deosebirea ca in contrapartida serviciilor prestate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite;


Conceptul de concesiune trebuie inteles ca fiind o relatie pe termen mediu sau lung intre sectorul public si cel privat, prin care cel dintai cedeaza, iar cel de al doilea preia o activitate din sectorul public, printr-un aranjament contractual in care partile isi impart riscurile si castigurile, utilizeaza in comun expertiza si finantele pentru realizarea unui bun public sau pentru prestarea unui serviciu.


3.1 Elementele fundamentale ale contractelor de concesiune
Contractul de concesiune nu trebuie confundat cu cel de privatizare.
Transferul temporar al dreptului de operare a unui bun sau a unui serviciu  catre concesionar reprezinta  esenta contractului de concesiune.
Prin atribuirea unui contract de concesiune autoritatea contractanta nu trebuie sa piarda controlul asupra prestarii serviciilor publice.
Contractele  de concesiune nu se atribuie numai pentru realizarea proiectelor de infrastructura.
Prin contractele de concesiune autoritatea contractanta nu evita acumularea de datorii.
Gama serviciilor prestate ca urmare a unui contract de concesiune se poate diversifica.
Contractul de concesiune poate fi un contract de complexitate deosebita.


3.2 Fundamentarea deciziei de concesionare
Conform legislatiei in vigoare, autoritatea contractanta are obligatia de a elabora un Studiu de fundamentare a deciziei de concesionare in orice situatie in care intentioneaza sa atribuie un contract de concesiune de lucrari publice sau un contract de concesiune de servicii.


Studiul de fundamentare se aproba prin hotarare/ordin/decizie a autoritatii contractante.
Scop:
definirea si cuantificarea in termeni economici si financiari a riscurilor de proiect;
identificarea variantelor de repartitie a riscurilor intre partile contractante;
stabilirea celei mai bune proceduri de atribuire (achizitie publica vs. concesiune).
Analizeaza:
aspectele generale;
fezabilitatea tehnica;
fezabilitatea economica si financiara;
aspectele de mediu;
aspectele sociale;
aspectele institutionale.
In cazul unui proiect care presupune realizarea de lucrari publice, la baza studiului de fundamentare a deciziei de concesionare va sta studiul de fezabilitate.
Rezultatele studiului de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie sa justifice necesitatea si oportunitatea demararii concesiunii si sa demonstreze ca:
proiectul este realizabil;
proiectul raspunde cerintelor si politicilor autoritatii publice;
au fost luate in considerare diverse alternative de realizare a proiectului;
varianta prin care proiectul este prevazut a fi realizat prin atribuirea unui contract de concesiune este mai avantajoasa in raport cu varianta prin care proiectul este prevazut a fi realizat prin atribuirea unui contract de achizitie publica;
proiectul beneficiaza de sustinere financiara, mentionand, daca este cazul, care este contributia autoritatii contractante.
Autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona servicii de consultanta, conform prevederilor legale, in scopul elaborarii studiilor si analizelor necesare fundamentarii deciziei de concesionare.


Un model cadru al studiului de fundamentare a deciziei de concesionare urmeaza a fi elaborat (obligativitatea realizarii lui fiind expres specificata in cuprinsul HG 71/2007).


3.3 Aspecte cheie ale contractelor de concesiune
3.3.1. Contractul de concesiune trebuie sa cuprinda clauze clare referitoare la drepturile si obligatiile fiecarei parti.
Scopul principal al contractului este sa asigure, pe baza unei gestionari optime, efectuarea la un nivel corespunzator a activitatilor, la preturi accesibile pentru utilizatorii finali, precum si intretinerea si dezvoltarea oricaror bunuri de retur incredintate concesionarului pentru efectuarea respectivelor activitati.


In temeiul contractului de concesiune:
concesionarul are obligatia de:
a exploata, in tot sau in parte, rezultatul lucrarilor sau de a presta serviciile care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor si standardelor de calitate stabilite de concedent,
a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului si scopului stabilit de parti prin contractul de concesiune,
a asigura exploatarea eficace, in regim de continuitate si permanenta, a lucrarilor publice sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii, in conformitate cu cerintele si destinatia impuse de concedent.

Contractul de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii trebuie sa cuprinda clauze prin care se stabileste in mod explicit modul de distribuire a riscurilor pe intreaga durata a acestuia.
Indiferent de modul de distribuire a riscurilor, modul de recuperare a costurilor de catre concesionar trebuie stabilit astfel incat sa il determine pe acesta sa depuna toate diligentele necesare pentru reducerea costurilor respective.
Recuperarea costurilor de catre concesionar trebuie sa includa, in mod obligatoriu, preluarea celei mai mari parti din riscurile de exploatare aferente contractului de concesiune de lucrari publice sau de concesiune de servicii.

3.3.2. Conform legislatiei in vigoare, caietul de sarcini si oferta concesionarului reprezinta parte integranta a contractului de concesiune. Clauzele generale sau specifice ale contractului de concesiune nu trebuie sa contravina cerintelor esentiale ale caietului de sarcini si nici angajamentelor asumate de concesionar in cadrul ofertei.

3.3.3. Durata unui contract de concesiune de lucrari publice sau a unui contract de concesiune de servicii se stabileste astfel incat:
   a) sa se evite restrictionarea artificiala a accesului la competitie;
   b) sa se asigure un minimum de profit ca urmare a exploatarii intr-o perioada data;
   c) sa se asigure un nivel rezonabil al preturilor pentru prestatiile care vor fi efectuate pe durata contractului si ale caror costuri urmeaza sa fie suportate de utilizatorii finali.
Durata maxima a unui contract de concesiune de lucrari publice sau a unui contract de concesiune de servicii, care poate fi acceptata de autoritatea contractanta, trebuie sa poata fi argumentata in baza elementelor prevazute la lit. a)-c) si trebuie asumata prin act administrativ al conducatorului autoritatii contractante.

Sursa: speech-ul Comisarului Frits Bolkestein, DG Internal Market, Holland, Noordijk, 8 Noiembrie 2002;
Politica cadru pentru PPP, Departamentul de Mediu si Guvernare Locala, Irlanda
Ministerul de Finante, Republica Ceha;
4Ps (Public Private Partnerships Programme) agentia guvernamentala locala de achizitii, UK
Riscul exploatarii = riscul de disponibilitate (nerespectarea unor parametri de performanta si calitate ai constructiei/serviciului, clar determinati si masurabili, pe intreaga durata de viata a proiectului) + riscul de piata (neintrebuintarea de catre utilizatorii finali a rezultatului lucrarilor executate/serviciilor puse la dispozitia acestora, in conditiile in care parametrii de performanta si calitate sunt integral respectati).

 

Legislatie Parteneriat Public Privat

Cadrul legislativ in domeniul achizitiilor publice si al concesiunilor
Legislatia primara
P.1. Achizitii publice si concesiuni de lucrari publice si servicii
P.1.1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si contractelor de concesiune de servicii
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din 15.05.2006;
intrata in vigoare in data de 30.06.2006;
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 20.07.2006;
modificata prin Legea nr. 128/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 09.05.2007;
modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 94/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 04.10.2007;
modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 143/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 805 din 02.12.2008;
modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 228/2008 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 05.01.2009;
modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 19/2009 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 156 din 12.03.2009;
modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 72/2009 publicata in MOF nr. 426 din 23.06.2009.
P.2. Concesiuni de bunuri proprietate publica
P.2.1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 569 din 30.06.2006;
intrata in vigoare in data de 30.06.2006.
Legislatia secundara
S.1. Achizitii publice
S.1.1. Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 20.07.2006;
modificata prin Hotararea Guvernului nr. 1056/09.08.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 727 din 25.08.2006;
completata prin Hotararea Guvernului nr. 1337/27.09.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 817 din 04.10.2006;
modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 834/22.07.2009, publicata in MOF nr. 515 din 27/07/2009.
S.1.2. Hotararea Guvernului nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 978 din 07.12.2007;
modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 198/27.02.2008, publicata in MOF nr. 165 din 04/03/2008;
modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 370/25.03.2009, publicata in MOF nr. 215 din 03/04/2009.
S.2. Concesiuni de lucrari publice si servicii
S.2.1. Hotararea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 08.02.2007.
S.3 Concesiuni de bunuri proprietate publica
S.3.1. Hotararea Guvernului nr. 168/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 28.02.2007.
Legislatia tertiara
T.1. Acte cu caracter normativ
T.1.1. Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 183/2006 privind aplicarea dispozitiilor referitoare la contractul de publicitate media
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 979 din 07.12.2006.
T.1.2. Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 473 din 09.07.2009.
T.2. Instrumente operationale (cu caracter de recomandare)
T.2.1. Ordinul ministrului finantelor publice si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr.  1.517/9.574 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. nr. 512 din 27.07.2009.

 

Proiecte in pregatire

Monitorizarea proiectelor ISPA cu componenta PPP

COD

TITLUL MASURII

STADIU

2000/RO/16/P/PE/001

Program de management al deseurilor in municipiul Piatra Neamt- operarea depozitului de deseuri

Faza de atribuire a contractului

2002/RO/16/P/PE/024

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman.

Faza de pregatire a proiectului

2001/RO/16/P/PE/017

Reabilitare a colectarii, transportului, tratarii si depozitarii controlate a deseurilor solide in judetul Dambovita.

Faza de atribuire a contractelor

2005/RO/16/P/PE/001

Sistem integrat de management al deseurilor solide in judetul Arges.

Faza de pregatire a proiectului

2004/RO/16/P/PE/007

Sistem Integrat de Management al Deseurilor in municipiul Bacau si zonele invecinate.

Faza de pregatire a proiectului

2003/RO/16/P/PE/027

Sistem integrat de management al deseurilor solide in municipiul Galati si zonele  invecinate.

Faza de pregatire a proiectului


 

Proiecte majore de infrastructura

Infrastructura de transport rutier:

I Comarnic-Brasov (Cristian)

Proiectul este format din ansamblul lucrarilor care urmeaza sa fie executate pentru realizarea segmentului Comarnic - Brasov a autostrazii Bucuresti - Brasov si serviciilor de intretinere si operare care urmeaza sa fie prestate pe parcursul contractului de concesiune.

Prin realizarea viitoarei autostrazi dintre Comarnic si Brasov se urmareste in principal rezolvarea a 3 probleme majore ale circulatiei din regiunea pe care o traverseaza :
descongestionarea traficului pe Drumul National nr. 1 ;
cresterea vitezei de deplasare, de la o medie de 10 -15 km/h cat este in prezent, la 80 km/h;

imbunatatirea conditiilor de acces intr-o zona turistica de interes national, in conditii sporite de siguranta a traficului.
La data de 30.01.2008, la sediul CNADNR a avut loc deschiderea documentelor de pre-calificare in cadrul procedurii de dialog competitiv pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrari pentru proiectarea, finantarea, construirea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti - Brasov, tronsonul Comarnic - Brasov.

La sedinta publica de preselectie a participat un numar de 12 candidati, asocieri de firme:
Consortiul Mochlos SA - Danya Cebus Ltd;

Astrada Concessions - Strabag;

CAP Consortium Autostrada Prahova  (Colas SA, Bouygues Travaux publics SA, DTP - Terrassement SA, Meridian Infrastructure Finance SRL & Intertoll Europe ZRT);

Consortiul Vinci Concessions - Aktor Concessions - Vinci Construction Grands Projets - Aktor;

Swietelsky Baugesellschaft m.b.H, Diversia Concvesiones y Servicios, Ploder SA, Euroconstruct Trading 98 SRL, Delta Antrepriza de Constructii si Montaj 93 SRL;

Consortiul Stradacia (Brisa - Auto - Stradas de Portugal SA, Mota - Engil SGPS SA, Grupo Soares da Costa SGPS SA, MSF - SGPS SA, Monteadriano, Engenharia e Construcoes SA, Empresa de Construcoes Amandio Carvalho SA, Rosas Constructores SA Construcoes Gabriel As Couto SA);

J&P Avax - Athena - Macquarie Brasov Consortium;

Eiffage - Vegyepszer Konzorcium;

Comarnic - Brasov Motorway Consortium (FCC Construccion SA - Alpine - Astaldi);
La data de 30.01.2008, la sediul CNADNR a avut loc deschiderea documentelor de pre-calificare in cadrul procedurii de dialog competitiv pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrari pentru proiectarea, finantarea, construirea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti - Brasov, tronsonul Comarnic - Brasov.

La sedinta publica de preselectie a participat un numar de 12 candidati, asocieri de firme:
1. Consortiul Mochlos SA - Danya Cebus Ltd;

2. Astrada Concessions - Strabag;

3. CAP Consortium Autostrada Prahova (Colas SA, Bouygues Travaux publics SA, DTP - Terrassement SA, Meridian Infrastructure Finance SRL & Intertoll Europe ZRT);

4. Consortiul Vinci Concessions - Aktor Concessions - Vinci Construction Grands Projets - Aktor;

5. Swietelsky Baugesellschaft m.b.H, Diversia Concvesiones y Servicios, Ploder SA, Euroconstruct Trading 98 SRL, Delta Antrepriza de Constructii si Montaj 93 SRL;

6. Consortiul Stradacia (Brisa - Auto - Stradas de Portugal SA, Mota - Engil SGPS SA, Grupo Soares da Costa SGPS SA, MSF - SGPS SA, Monteadriano, Engenharia e Construcoes SA, Empresa de Construcoes Amandio Carvalho SA, Rosas Constructores SA Construcoes Gabriel As Couto SA);

7. J&P Avax - Athena - Macquarie Brasov Consortium;

8. Eiffage - Vegyepszer Konzorcium;

9. Comarnic - Brasov Motorway Consortium (FCC Construccion SA - Alpine - Astaldi);

10. Impregilo - Itinera S.p. A. Joint Venture;

11. Consortiu Autostrada A3 Comarnic - Brasov Consonoi Bilfinger Berger Porr;

12. Ashtrom Group Ltd. - Shapir Structures 1991 Ltd.
(Sursa: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, 30 ianuarie 2008)

Din partea ofertantilor preselectati au fost depuse trei oferte, respectiv consortiul format din Vinci Concession - Aktor Concession - Vinci Construction Grand Projets - Aktor, consortiul Astrada Concession, format din Strabag AG, Egis Projects, Eurovia Construct International, Housing & Construction Holding, precum si consortiul format din Bilfinger Berger - Porr.

Castigatorul licitatiei pentru constructia tronsonului de autostrada Comarnic - Brasov a fost desemnat consortiul format din companiile Vinci Concession, Aktor Concession, Vinci Construction Grand Projets si Aktor.

Potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, castigatorul licitatiei va proiecta, construi si intretine autostrada pe o perioada de aproximativ 30 de ani, costurile pentru proiectare si constructie fiind estimate la circa un miliard de euro (fara TVA).

Tronsonul de autostrada Comarnic - Brasov va avea o lungime de 58 de kilometri, 57 de poduri, pasaje si viaducte, precum si spatii de servicii, urmand sa fie proiectat pentru viteze intre 80 si 120 de kilometri pe ora.

II Ploiesti-Buzau-Focsani

Ministerul Transporturilor a initiat un proiect pilot de concesiune de lucrari in vederea construirii si operarii sectiunii Ploiesti-Buzau-Focsani de pe amplasamentul viitoarei autostrazi Ploiesti-Albita. (lungime aprox. 133 km).

(Sursa: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii)

Autostrada Ploiesti-Buzau-Focsani face parte din Coridorul IX Pan European, care are o lungime de 6.500 km., din care 450 km traverseaza teritoriul Romaniei. Traseul Coridorului IX incepe in Finlanda, la Helsinki si strabate noua tari. Pe teritoriul Romaniei, traseul Coridorului IX Pan European va trece prin orasele Giurgiu, Bucuresti, Ploiesti, Focsani, Bacau, Vaslui si Albita

III Sibiu-Pitesti

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a initiat procedura pentru contractarea serviciilor de consultanta in scopul elaborarii Studiului de Fundamentare si a documentatiei de atribuire si asistarea Autoritatii publice in procesul de atribuire a viitorului/viitoarelor contracte de concesiune pentru obiectivul Autostrada Sibiu - Pitesti.

Autostrada Sibiu - Pitesti face parte din Planul de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea Cai de Comunicatii - Legea nr. 71/ 1995 si se afla pe traseul Coridorului Paneuropean IV (Nadlac - Arad - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta).

Lungimea traseului este de aproximativ 116,64 km.

Segmentul Pitesti - Sibiu al autostrazii Bucuresti - Nadlac (coridorul IV) traverseaza Carpatii Meridionali prin Valea Oltului. Ca o consecinta directa a structurii geologice, situatia geografica a determinat impartirea traseului dintre Sibiu si Pitesti in patru sectiuni: Vestem - Racovita (I), Racovita - Barsesti (II), Barsesti - Curtea de Arges (III) si Curtea de Arges - Pitesti (IV). Primele doua sectiuni corespund traversarii zonei de munte si dealuri inalte cu o structura geologica complexa iar ultimele doua sectiuni sunt amplasate in zona de dealuri joase si platforma Cotmeana.

(Sursa: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii)

IV Autostrada de Centura a Municipiului Bucuresti

CNADNR a semnat contractul de consultanta pentru asistenta tehnica, financiara si juridica pentru proiectul de concesiune -Autostrada de Centura a Municipiului Bucuresti-, potrivit CNADNR, iar valoarea contractului este de 3.994.480 euro (fara TVA).

Autostrada de Centura a Municipiului Bucuresti face parte din Strategia de Dezvoltare si se incadreaza in Planul de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea Retele de Transport, aprobat prin Legea 363/2006.

Autostrada de Centura a Municipiului Bucuresti va avea o lungime totala de 100,9 km, fiind impartita astfel:
Autostrada de Centura Nord a Municipiului Bucuresti (52,9 km);
Autostrada de Centura Sud a Municipiului Bucuresti (48 km).
Obiectul contractului de consultanta este asistarea Ministerului Transporturilor si Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania la pregatirea si lansarea procedurii de atribuire a contractelor de concesiune pentru Autostrada de Centura a Municipiului Bucuresti.

Contractul a fost atribuit prin licitatie deschisa asocierii Louis Berger SAS & Tuca, Zbarcea si Asociatii & Credinvest International Corporate Finance Ltd, beneficiarul final fiind Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA.

Sursa: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii